Nici nu s-au instalat inca la Guvern si ministrii nostri deja se gandesc sa ne vanda istoria pe 2 surcele. Ne spun ca sunt zacaminte de peste 5 miliarde de euro dar nimeni nu ne spune cat ar castiga efectiv din asta statul roman, nu cred ca mai mult de un miliard in cel mai optimist scenariu. Dar sa vedem ce putem pierde tinand cont ca aici, zona este bogata in situri arheologice.
- Dealul Cetatii este probabil cea mai importantă mărturie istorică, aici putând încă fi observate galeriile şi puţurile din fostele mine romane. Se află la aproxiamtiv o jumătate de oră de mers din centrul comunei. Aici s-au găsit 25 de table cerate care atestă existenţa milenară a oamenilor în aceste locuri. Cea mai importantă este placa nr. XVIII, singura pe care este trecută data 6 ianuarie 131 d.C. şi denumirea de Alburnus Maior. A fost descoperită în anul 1854 şi în prezent se află expusă în Muzeul Mineritului din incinta fostei exploatări miniere. Este şi locul amplasării cetăţii Alburnus Maior.
- Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetăţii în apropierea fostelor exploatări romane şi a reprezentat punctul de apărare al localităţii şi ale exploatărilor aurifere. Aici, arheologii au descoperit locuinţe, morminte, unelte pentru minerit, multe inscripţii în limba greacă şi latină şi 25 de table de ceară. Majoritatea din descoperirilor arheologice pot fi văzute în Muzeul Mineritului.
- Casele vechi din sec.XVIII-XIX (monumente de arhitectură populară).
- Piatra Corbului se află în sudul comunei la aproximativ o oră de mers, pe versantul sudic al Dealului Cârnic. Rezervaţia geologică ocupă o suprafaţă de 5 ha, la altitudini cuprinse între 950 și 1100 m şi deţine acest statut din anul 1969.Formaţiunile ocrotite sunt iviri masive de andezite, ce au luat forma unei cetăţi în ruine sau a capului unui corb, de unde şi denumirea. Stâncile sunt supuse unui proces intens de modelare şi dezagregare. Crestele stâncilor sunt presărate cu ace şi turnuri ascuţite şi surplombe imense ce indică locurile de unde pe parcursul timpului s-au desprins blocuri imense de rocă. Numeroasele excavaţii din stâncă indică locurile vechilor galerii romane, astăzi distruse.
- Piatra Despicata este formată dintr-o stâncă imensă, separată de sol şi formată dintr-un tip de rocă nemaiîntâlnit prin acele locuri. Provenienţa stâncii este necunoscută. Legenda spune că ar fi fost scăpată acolo de un uriaş ce o transporta pe braţe peste Munţii Apuseni cu mii de ani în urmă.
- Tăul Mare este situat aproape de izvoarele văii Roşia, la o altitudine de 930 m. A fost construit în anul 1908 şi a primit numele de Tăul Mare datorită întinderii lui pe o suprafaţă mai mare decât celelalte lacuri.
- Tăul Cornei este situat la obârşia văii Corna, afluent direct al râului Abrud, la mică distanţă de satul Corna, la altitudinea de 930 m. Tăul Cornei este unul din cele mai frumoase şi mai vizitate tăuri din zonă.
- Tăul Brazi este situat pe un afluent al văii Roşia, la mică distanţă de Tăul Cornei la aceeaşi altitudine de 930 m. Se spune că lacul ar fi fost construit din ordinul Mariei Tereza. Lacul este înconjurat de o poiană cu vedere spre dealurile din împrejurimi şi de o pădurice de brazi, de unde şi denumirea.
- Tăul Ţarinii este cel mai înalt lac din bazinul Roşiei situat la o altitudine de aproape 1000 m în apropiere de Tăul Mare. Lacul este înconjurat de o ţarini, de unde şi denumirea, şi de câteva case împrăştiate prin apropiere. Datorită poziţiei într-un loc deschis, de pe malurile lacului se deschide o panoramă spre Vârful Vulcan (1263 m) declarat monument al naturii datorită formaţiunilor sale carstice.
- Alte lacuri din bazinul Roşiei sunt: Tăul Anghel, situat în imediata apropiere de Tăul Brazi la nici 100 m distanţă; Tăul Muntari, cel mai vechi şi mai mic din zonă; Tăul Gaurari, aflat pe Valea Seliştei un, afluent direct al Abrudului şi Tăul Cartuş aflat puţin mai jos de Tăul Brazi într-o albie îngustă.
Toate aceste vestigii istorice si naturale ar fi distruse si pierdute pentru romani daca firma canadiana Gabriel Resources va incepe sa extraga aur de aici prin procesul de separare aurului prin cianura, proces ce implică distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi cimitire, ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce ar dura sute de ani până la refacere (în comparaţie cu durata maximă de producţie a minei ce se estimează la 15 ani).
Domnule ministru al economiei Videanu faceti un calcul cat valoreaza aceste vestigii ca istorie a neamului romanesc si daca merita pentru un pumn de galbeni sa ne vindeti istoria.
Doamna ministru a turismului si dezvoltarii regionale Udrea acum puteti confirma sau infirma calitatitile pentru acest post luand atitudine si realizand un proiect viabil pentru dezvoltarea acestei zone si promovarea ei ca destinatie turistica. Ganditi-va cati bani ar aduce la buget o astfel de zona turistica daca ar fi promovata cum trebuie dar probabil sunteti mai ocupati in a face spagi imediat asa cum ati facut si pana acum de 20 de ani. Pe termen mediu si lung aceasta zona ar fi mult mai banoasa pentru bugetul Romaniei daca s-ar dezvolta aici un proiect turistic si nu unul minier ce ar afecta ireversibil natura si istoria zonei si a neamului romanesc
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu